
- Joi, 30 Ianuarie 2025

„A învăța că în viață, mai ușor se poate învinge ura cu dragostea, minciuna cu adevărul și violența cu abnegația, ar trebui să fie un element fundamental în educația oricărui copil“, zicea Mahatma Gandhi.
Ziua Internațională a Nonviolenței în școală se celebrează anual la 30 ianuarie, reprezentând ziua în care s-a stins din viață Mahatma Gandhi (1869-1948), o personalitate ce a promovat pacea și nonviolența.
Scopul acestei zile este promovarea ideii de educare a copiilor în armonie, solidaritate şi respect pentru drepturile omului, nonviolenţă şi pace, iar mesajul acestei zile trebuie să dureze și să se manifeste în fiecare zi, contribuind la buna înțelegere și conviețuire. Inițiativa mondială de a acorda atenție sporită educării nonviolenței datează din anul 1964.
Violenţa în şcoli se manifestă sub diferite forme şi poate avea consecinţe dintre cele mai nefericite asupra copiilor și pedagogilor, atât asupra celor care agresează, cât şi asupra victimelor . Violenţa umană este una din marile probleme ale societăţii contemporane. Exemple de tipuri de violenţă pot fi întâlnite zilnic, atât în spaţiul public şi privat, cât şi în cel public instituţionalizat, de exemplu, în şcoală. Din dorinţa de a se afirma sau impune, copiii se manifestă violent, apărând conflicte, unele fiind grave.
Violenţa psihologică sau bullying-ul este definit ca fiind "acţiunea sau seria de acţiuni fizice, verbale, relaţionale şi/sau cibernetice, într-un context social dificil de evitat, săvârşite cu intenţie, care implică un dezechilibru de putere, ce au drept consecinţă atingerea demnităţii ori crearea unei atmosfere de intimidare, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, îndreptate împotriva unei persoane sau grup de persoane şi vizează aspecte de discriminare şi excludere socială, care pot fi legate de apartenenţa la o anumită rasă, naţionalitate, etnie, religie, categorie socială sau la o categorie defavorizată ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuală, caracteristicile personale, acţiune sau serie de acţiuni, comportamente ce se desfăşoară în unităţile de învăţământ şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale"
Pentru a putea interveni și preveni cazurile de violență școlară, este important să identificăm tipurile acesteia, în funcție de modul în care se manifestă. Iată câteva tipuri comune de violență școlară:
1. Violență fizică:
– Bătaie: lovituri fizice aplicate elevilor sau chiar profesorilor.
– Agresiuni cu obiecte: folosirea obiectelor pentru a provoca vătămări fizice.
2. Violență verbală:
– Hărțuire verbală: insulte, amenințări sau porecle deranjante.
– Discurs discriminatoriu: comentarii bazate pe rasă, etnie, gen, orientare sexuală sau alte caracteristici.
3. Violența socială sau relațională:
– Izolare socială: excluderea sau izolarea unui elev de către ceilalți.
– Răspândirea zvonurilor: răspândirea de informații false sau prejudiciabile despre un elev pentru a-i afecta reputația.
4. Violența sexuală:
– Hărțuire sexual;.
– Abuz sexual;
5. Violența psihologică:
– Hărțuire psihologică: utilizarea manipulării, intimidării sau amenințărilor pentru a afecta starea mentală a unei persoane.
– Cyberbullying: utilizarea internetului și a tehnologiei pentru a hărțui sau intimida.
6. Violența împotriva bunurilor materiale:
– Vandalism școlar: distrugerea proprietății școlii sau a bunurilor personale ale altora.
– Furt: sustragerea de bunuri personale sau școlare.
Ziua Internațională a Nonviolenței în Școli ne oferă oportunitatea de a evidenția importanța unui mediu școlar sigur și de a ne dezvolta abilități sociale și emoționale care să ne ajute să gestionam conflictele fără a apela la violență. Manifestările violente de orice tip lasă urme și pun în pericol dezvoltarea armonioasă a tuturor celor implicați. Toate relaţiile elev-elev, elev-profesor, elev-părinte trebuie să se dezvolte pe bază de armonie şi toleranţă continuă.
Cu regret, constatăm apariția tot mai frecventă a cazurilor de hărțuire și bullying față de cadrele didactice din partea elevilor sau a părinților. Unii pedagogi agresați apelează la asistență pedagogică, iar mulți angajați, din lipsa măsurilor concrete din partea autorităților, demisionează pur și simplu.
Federația Sindicală a Educației și Științei îndeamnă la desfășurarea procesului educativ în spiritul nonviolenței pentru că un mediu școlar sigur înseamnă siguranță și dincolo de el. Totodată FSEȘ solicită societății și autorităților valorificarea și respectarea cadrelor didactice cu aplicarea prevederilor Codului Educației și a celui Contravențional, întru eradicarea cazurilor de violență din instituțiile educaționale și menținerea unui climat sănătos în procesul de predare-învățare.
Anul trecut, au fost aprobate mai multe modificări la Codul Educației. Atunci au fost instituite sancțiuni pentru elevii care comit abateri în mediul școlar, inclusiv fapte de violență. De la observație, mustrare, eliminarea temporară de la lecții și până la exmatriculare cu drept de reînscriere în anul școlar următor.
Codul Contravențional prevede amenzi de până la 1.000 de lei pentru ultragierea personalului didactic și de 4.000 de lei sau chiar arest de până la 15 zile, în cazul vătămării corporale.