- Joi, 10 Decembrie 2015
Recent, la București, România, s-a desfășurat o masă rotundă, organizată de ETUCE (Comitetul Sindical European pentru Educație) pentru reprezentanții țărilor ECE (Europa Centrală și de EST) - Polonia, Bulgaria, Serbia, Georgia, Armenia, Slovacia, România, Letonia, Lituania, Rusia, Azerbaidjan, Moldova, la care a participat președintele Federației Sindicale a Educației și Științei din Republica Moldova, Dumitru Ivanov, cu o alocuțiune privind dialogul social și consultările în cadrul stabilirii noilor direcții de evoluție a calității Educației.
Federația Sindicală a Educației și Științei din Republica Moldova este membră a Internaționalei Educației din anul 1997.
Lucrările întrunirii reprezentative a sindicaliștilor din sfera Educației ECE au fost inaugurate de Christine Blower, președinte al ETUCE, care a oferit cuvânt de salut participanților și prilej de comunicări-raportări Directorului European al IE (Internaționala Educației) Martin Rӧmer, vicepreședintelui IE, Marlis Tepe, care au reflectat activitatea pe o anumită perioadă în lumina rezoluțiilor adoptate în cadrul Conferinței Speciale a ETUCE la Viena (2014), primordial, Rezoluția cu privire la Profesia de Pedagog în sec. XXI și cea privind Impactul politicii neoliberale asupra Învățământului, cât și a rezoluțiilor adoptate de către Conferința Mondială a IE de la Ottawa, Canada (2015) și a Inițiativei Globale a IE ”Acțiuni globale ca răspuns la comercializarea și privatizarea în sfera Educației”.
Activitatea propriu-zisă a ”mesei rotunde”, a fost prezidată de Martin Rӧmer și monitorizată de către Simion Hancescu, președintele FSLE (România). Mesaje de salut înaltei asistențe au adresat Liviu-Marian Pop, ministru delegat pe probleme de dialog social, și Sorin Mihai Câmpeanu, ministru al Învățământului național și al Cercetărilor științifice (România).
Declarația ETUCE din cadrul forumului sindical regional s-a axat pe mai multe segmente relevante ale solidarității sindicale din sectorul educațional, printre necesitatea aplicării reformelor în învățământ, care s-a făcut vădită în țările ECE încă în perioada pre-criză economică, însă instrumentările operate recent întru reformarea învățământului, bazate pe paradigma neoliberală și nevoia de consolidare a finanțelor statale, se răsfrâng permanent asupra situației economice a învățătorilor și profesorilor, cât și asupra altor angajați din sfera educațională.
La fel, capătă amploare în multe țări ale ECE tendințele de privatizare, în special în sectoarele învățământului preșcolar și superior, fapt care îngrădește egalitatea și accesul la educație și participare activă la procesul instructiv-educațional, dat fiind transferarea sectoarelor vizate dintr-un bun social într-o sursă de marfă negociabilă. O altă constatare enunțată convingător și argumentat, caracteristică majorității statelor din regiune, a etalat una dintre problemele durute: anii de criză economică au influențat negativ condițiile de remunerare și exercitare decentă a muncii instituționale, fapt ce a condus la deficitul de cadre didactice calificate, menținerea și motivarea acestora de a presta servicii profesionale în domeniu. Dialogul social viabil este cheia-forte întru asigurarea calității înalte a procesului educațional, fundamentat pe remunerație echitabilă și condiții demne de muncă ale angajaților din sistem, garantarea protecției sociale și calitatea pregătirii profesionale și formării continue a cadrelor didactice, asigurarea mijloacelor performante de instruire și a mediului sănătos și securizat pentru studii.
Guvernele, în viziunea ETUCE, ar trebui nu doar să se consulte cu reprezentații comunității pedagogice înainte de a recurge la reforme, dar și să se sensibilizeze de opiniile acestora, prin intermediul unui dialog social productiv.
În această ordine de idei, ETUCE confirmă aderența sindicatelor lucrătorilor din sfera Educației din spațiul regional al ECE la Declarația-apel către Guverne de a finanță suficient sistemul și de a crea oportunități de acces al tuturor la Educație, dezaprobând rolul sectorului privat în finanțarea și administrarea instituțiilor educaționale și/sau prestări servicii educaționale, care induc creșterea nivelului de discriminare, scindare a societății și aprofundare a inegalității pe diverse criterii.
Drept garanție a viabilității Declarației în toate statele din arealul Est-European și Central trebuie să servească dialogul social efectiv și constructiv cu organele supreme ale autorităților publice, iar la nivel european – prin mijlocirea dialogului activ cu UE și Consiliul Europei.
Drept imperativ al parteneriatului și cooperării sindicale în domeniul Educației a fost enunțată opțiunea de consolidare a solidarității sindicatelor sectoriale din statele ECE, cât și pe vectorul fortificării mișcării sindicale la nivel regional și global, prin activizarea muncii la subiect în cadrul Rețelei Sindicale din ECE (CEENET), precum și ETUCE, IE.
În circuitul valorilor sindicale europene a fost înscrisă și fila de activități ale Federației Sindicale a Educației și Științei din Republica Moldova, președintele căreia, D. Ivanov, a accentuat că Sindicatul sectorial întrunește, la ora actuală, 120266 de membri, inclusiv 27970 de studenți (sau 23%) în componența a 2654 de organizații primare, cota femeilor sindicaliste din sfera Educației constituind 71%.
Cât privește subiectul discursului, liderul sindical al angajaților din sfera învățământului din Moldova a reliefat două opțiuni esențiale ale procesului de dialog social și tratative colective, și anume: sporirea nivelului de trai al membrilor de sindicat și apărarea drepturilor și promovarea intereselor sindicaliștilor din domeniu în condiții de profundă criză social-economică.
Președintele D. Ivanov a punctat și câteva obiective strategice ale FSEȘ: crearea, garantarea și îmbunătățirea condițiilor de muncă securizată și sănătoasă, asigurarea salariilor decente. ”Aceste priorități pot fi realizate prin tratative colective cu impact benefic asupra nivelului de trai și de activitate a angajaților din sfera învățământului, cât și asupra calității actului instructiv-educațional din instituțiile de toate treptele. Și în acest proces rolul Sindicatului ramural este considerabil”, a concluzionat D. Ivanov.