ESTU.MD - Federaţia Sindicală a Educaţiei şi Ştiinţei din Republica Moldova - Autoguvernarea studențească – factor elucidant al performanțelor sindicale

Vineri, 04 Decembrie 2015

Recent, Consiliul General al FSEȘ a întrunit membrii Biroului Executiv pentru a evalua activitatea Comitetului sindical al studenților USM întru consolidarea autoguvernării tinerilor pe direcția protejării drepturilor și intereselor membrilor de sindicat.

În cadrul autoguvernării studențești a Universității de Stat din Moldova se evidențiază două organizații legal constituite – Comitetul sindical al studenților și Asociația studenților USM (ASUSM). Deși au denumiri diferite, principiile de activitate sunt, practic, identice.

Organizația sindicală a studenților USM întrunește 9163 de membri de sindicat (din 10780 de studenți din ciclul I de învățământ), ceea ce constituie 85%; din 4470 de masteranzi din ciclul II - 2091 sunt membri de sindicat sau 46,8%. Tinerii membri de sindicat sunt întruniți în 13 organizații sindicale ale facultăților.

Victor Gârlea, președintele Comitetului sindical al studenților USM, a relevat, în comunicarea prezentată membrilor Biroului Executiv al FSEȘ, că în contextul în care politica statului în domeniul învățământului universitar își conturează tot mai evident intenția de a fi parte integrantă a spațiului European, fenomenul dat generează schimbări inevitabile la nivel de instituție, dar și de organizații studențești, care vin să-și adapteze activitățile la necesitățile stringente ale zilei de azi. Astfel, în prim-plan apare principiul autoguvernării studențești, un concept nou pentru Republica Moldova, dar care are menirea să accentueze rolul și posibilitatea studentului de a-și expune părerea și de a participa activ la procesul de luare de decizii la nivel de Universitate, atât prin implicare directă, cât și la nivel de sindicat. Pentru CSS al USM este o perioadă destul de dificilă, marcată de apariția noilor organizații obștești, care, pe alocuri, dublează, iar uneori chiar discreditează activitatea sindicatului, lucru ce provoacă nedumeriri, în special din partea studenților, și induce deficiențe la realizarea obiectivelor trasate de Comitetul sindical.

Analizând nota informativă la subiect, prezentată de către Ana Arnaut, șef sector instituții universitare și științifice al FSEȘ, Biroul Executiv a menționat că organizația sindicală a studenților USM, conștientizând importanța problemei, a întreprins anumite acțiuni întru favorizarea implicării studenților în autoguvernare prin diferite metode și mecanisme: participarea în componența comisiilor de luare a deciziilor – Senat, consiliile facultăților, comisiile de repartizare a locurilor de trai în cămine, a burselor etc.

În baza parteneriatului cu rectorul USM, dl Gheorghe Ciocan, doctor habilitat, profesor, s-au identificat direcțiile de îmbunătățire a condiției sociale a studentului. La moment, este elaborat un Program instituțional, până în 2020, de renovare a tuturor căminelor studențești, se lucrează intens pe direcția formării calităților de lider prin desfășurarea activităților de formare și informare largă a activului sindical, cum ar fi seminare, traininguri, participări la activități extracurriculare universitare și interuniversitare.

Potrivit Anei Arnaut, problema autoguvernării studențești este deosebit de actuală o dată cu modernizarea sistemului național al învățământului superior în concordanță cu principiile procesului de la Bologna – Spațiu European al Învățământului Superior, la care Republica Moldova a aderat în anul 2005. Din anul 2013, universitățile activează în condițiile autonomiei universitare, fapt confirmat și promovat de Codul Educației. Dezvoltarea autoguvernării studențești este unul din cele 10 principii ale Declarației de la Bologna. În fiecare instituție de învățământ superior din Moldova funcționează organizații studențești, care reprezintă interesele tineretului studios.

Comitetul sindical al USM, având drept obiectiv statutar contribuirea la protecția socială și acordarea garanțiilor suplimentare pentru membrii de sindicat, realizează dialogul social pe toate dimensiunile – rectorat, facultate, cămin, grupă academică. Aceste acțiuni sunt prevăzute și în Carta USM.

De menționat că în baza actelor normative și legislative, președintele Comitetului sindical și 15 activiști sindicali reprezintă interesele studenților în Senatul universității. Reprezentantul Comitetului sindical studențesc este membru al Comisiei Electorale Universitare; președinții birourilor sindicale ale facultăților sunt membri ai Consiliilor facultăților, participă în componența comisiilor, la nivel de facultăți, la repartizarea locurilor de trai în cămine, stabilirea burselor de studii și ale celor sociale, a locurilor de studii cu finanțare de la buget.

Autoguvernarea studențească se manifestă mai activ prin participarea sindicaliștilor la soluționarea problemelor locative ale studenților, asigurarea condițiilor normale de trai în căminele studențești. În cadrul Universității funcționează 12 cămine cu un fond locativ de 3100 de locuri. La începutul anului de studii 2015-2016 au fost reconstruite 2 cămine studențești – nr.16,10, fiind cheltuiți peste 9 mii lei doar pentru căminul nr.16, procurat mobilier în sumă de 2,8 mil. lei din sursele proprii ale Universității. Căminul nr.10 se renovează din contul finanțelor unui proiect investițional. Pentru întreținerea altor cămine, administrația alocă anual câte 450-500 mii de lei. Costul unui loc de trai în cămin este aprobat de către Senat. Pentru anul de studii 2015-2016 este stabilită suma de 240 de lei lunar pentru studenții ciclului I și masteranzi în căminele vechi și câte 500-650 de lei – în căminele renovate. Comitetul sindical, birourile sindicale ale facultăților, de comun cu intendenții căminelor, Direcția campusului studențesc, organizează activitatea Consiliilor căminelor – componente active ale autoguvernării studențești.

În concluzie, Biroul Executiv al FSEȘ a notat că organizația sindicală s-a regăsit cu drepturi depline în autoguvernarea studențească și contribuie la soluționarea problemelor sociale ale tinerilor studioși, educarea noilor generații de viitori specialiști. Este important că toate activitățile care se desfășoară în mediul tineretului studios servesc drept motivație pentru aderarea la sindicat. Totodată, s-a subliniat că în unele cazuri lucrează doar echipa la nivel de universitate, facultate, care frecvent se confruntă cu pasivitatea și indiferența tinerilor.

Focalizându-și atenția preponderent pe probleme de protecție socială, ar fi oportun ca tinerii sindicaliști să se implice mai activ și pe abordarea problemelor educațional-academice ale studenților, în strânsa colaborare cu Comitetul sindical al angajaților.