Conform art.5 lit b) şi art.8 alin.(1) din CM în cadrul raporturilor de muncă acţionează principiul egalităţii în drepturi a tuturor salariaţilor. Este interzisă orice discriminare, directă sau indirectă, a salariatului pe criterii de sex, vîrstă, rasă, origine socială, precum şi de alte criterii, nelegate de calităţile sale profesionale. Acest principiu este prevăzut de asemenea în art.1, pct.1 din Convenţia OIM Nr.111 privind discriminarea în domeniul ocupării forţei de muncă şi exercitării profesiei.Astfel, munca sau serviciul în comun al rudelor apropiate nu poate fi interzisă.

   Totodată, potrivit art.11 alin.(2) din Legea serviciului public, Nr.443-XIII din 4 mai 1995, astfel de restricţii sînt prevăzute pentru personalul din serviciul public. Funcţionarul public nu poate ocupa o funcţie în subordinea sau sub controlul funcţiilor deţinute în aceeaşi autoritate publică sau în altele de rudele lui directe (părinţii, fraţii, surorile, copii) sau de rudele lui prin alianţă (soţul, soţia, părinţii, fraţii, surorile soţiei, soţului). În cazul în care sînt încălcate aceste restricţii, funcţionarul public este transferat într-o funcţie care ar exclude o astfel de subordonare, iar dacă transferul este imposibil, unul este concediat la decizia organului ierarhic superior.

    Conform art.55 lit.d), art. 275 şi art.279 din CM, persoanele pot fi agajate la munci temporare (care nu poartă caracter permanent şi îndelungat) pe o perioadă de pînă la 2 luni (salariaţi temporari) şi la lucrări sezoniere, care în virtutea condiţiilor climaterice şi a altor condiţii naturale se efectuează într-o perioadă concretă a anului calendaristic care nu depăşeşte 6 luni (salariaţi sezonieri).

   Ambele categorii de salariaţi (temporari şi sezonieri) beneficiază de drepturile şi garanţiile prevăzute de legislaţia muncii, specificate în art. 275 – 282 din CM şi alte acte normative.

   Cele mai importante particularităţi ale CIM în serviciul public pot fi considerate: angajarea prin concurs, conferirea gradelor de calificare  şi rangurilor, atestarea, remunerarea, temeiurile suplimentare de concediere, etc.

   Particularităţile încheierii, modificării, executării şi încetării CIM sînt prevăzute de:

• actele legislative – Legea serviciului public, pr.443 – XIII din 4 mai 1995, Legea privind combaterea corupţiei şi protecţionismului, Nr.900-XIII din 27 iunie 1996, Legea despre Regulamentul de conferire a gradelor de calificare funcţionarilor publici, Nr.1263- XIII din 17 iulie 1997, Concepţia cu privire la politica de personal în serviciul public, adoptată prin Hotărîrea Parlamentului Nr.1227-XV din 18 iulie 2002;
• actele normative - Regulamentul cu privire la ocuparea prin concurs a funcţiilor publice vacante, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr.192 din 1 martie 2004; Regulamentul cu privire la atestarea funcţionarilor publici, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr.522 din 20 mai 2004 şi Contractul-model individual de muncă, aprobat prin Hotărîrea Guvernului Nr.345 din 23 martie 2005.

    Conform art.68 din CM, condiţiile CIM pot fi modificate printr-un acord suplimentar, semnat de părţi, care se anexează la contract şi este parte integrantă a acestuia. Modificare a CIM se consideră orice schimbare ce se referă la:

1. durata contractului;
2. locul de muncă;
3. specificul muncii (condiţii grele, vătămătoare);
4. cuantumul retribuirii muncii;
5. regimul de muncă şi de odihnă;
6. specialitatea, profesia, calificarea, funcţia;
7. caracterul înlesnirilor şi modul de acordare a acestora.

   Modificarea unilaterală de către angajator a altor clauze ale CIM decît cele specificate la art.68 alin.(2) din CM se efectuează numai în cazurile şi în condiţiile prevăzute de CM. În aceste cazuri, salariatul va fi prevenit despre necesitatea modificării CIM cu 2 luni înainte.

Model acord suplimentar CIM